Despre localitate

Legenda satului Bravicea din raionul Călărași, Republica Moldova

Bravicea are patru 4 ipoteze legendare de la care ar proveni denumirea satului și anume: (i) arcașul Bravu, căzut într-o luptă cu dușmanii pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun și la vatră i-ar fi rămas 5 feciori și o nevastă văduvită, strigată după soț Bravicioaia; (ii) vornicul Bravu din slujba lui Ștefan cel Mare; (iii) omul cu numele Brădici care ar fi trăit pe aceste meleaguri; (iv) biciul lui Ștefan cel Mare, lăsat pe un stejar „obosit” după o luptă mare cu dușmanul într-o pădure din preajmă.

În secvențele legendare apar 2 domnitori – Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare, 2 voinici cu numele Bravu – unul arcaș și altul vornic, de pe vremea domnitorilor numiți, 7 oameni vrednici de legendă – Brădici, Bravicioaia și cei cinci feciorii ai lor, fie după tată, fie după mamă porecliți „de-a lui Bravu”.

Pentru ipotezele legendare se prezintă suporturi istorice, și anume:

Alexandru cel Bun a domnit peste 30 de ani și a reorganizat Principatul (Voievodatul) Moldovei administrativ, împărțind-o în „Țara de Sus” și „Țara de Jos”, iar cel care le administra s-a numit vornic. Tot acest domnitor a înființat ținuturile (8), inclusiv Orhei. Acestea la rândul lor au fost împărțite în plase sau ocoale, spre exemplu în Orhei s-au înființat 12 ocoale. Domnitorul a fost cel mai darnic cu poporul lui în a treia parte de domnie, sau mai spre bătrânețe, apărând 12 sate datate cu 1420; 1 sat în 1423 – Bogzești din hotar cu Bravicea (la 5 km prin Valea Țarnei); 8 sate în 1425; 28 în 1429 printre care și Onești din hotar cu Bravicea și 16 sate datate cu 1431 (inclusiv Lupa-Recea din vecinătate). Adică între anii 1423–1431 în zona noastră au apărut real 3 moșii, doar că nici la una din acestea nu se indică motivul trecerii lor în actele domnești: milostivire domnească a unei ocine spre un ostaș, după care s-ar fi putut numi un fel de ctitor al satului; o cumpărare, o vânzare, o judecată moșească și tot așa. Tot în acest context: Bogzești, Onești și Lupa-Recea au datare istorică, dar legende nu au. În concluzie, lumea din codrii Orheiului umbla pe la curtea domnească a lui Alexandru cel Bun din Suceava și nu rar. Umblau fie cu prezență personală, fie cu rugă prin ispisoace duse de vornicul Țării de Jos, pârcălabului ținutului Orhei la doar 35 km de prezentul sat Bravicea. Astfel, arcașul Bravu cu întreaga lui familie: nevasta și 5 feciori ar fi putut să fie milostivit cu o moșie domnească între râurile Cula și Ichel cu cel mai înalt deal pe centru, adică strategic – Podiș? Sigur că da, doar acte doveditoare încă nu avem la apel.

Ștefan cel Mare și Sfânt. După același model s-au studiat satele cu datare de pe timpul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt, fiindcă numele lui se leagă de Bravicea prin două legende: (i) biciul lăsat pe o creangă de stejar, „obosit” după o luptă mare print-o vale de codru cu tătarul dușman”; (ii) vornicul Bravu care ar fi stăpânit primul pădurile de pe dealurile unde Cula se desparte de Ichel. Domnitorul a fost la fel de milostiv cu oamenii devotați lui, dăruindu-le părți de moșii din cea mare a lui, adică din Țara Moldovei, care după legile timpului îi aparținea în totalitate. În domnia lui sunt datate 111 sate dintre Prut și Nistru, adică cele mai multe, dar reamintim că a și domnit cel mai mult. Analizând cronologic aflăm că aproape în fiecare an sunt înregistrate 3-4 sate datate în perioada lui Ștefan cel Mare și Sfânt și doar în patru ani numărul satelor trece de cifra 5 și anume: în 1470 au fost înregistrate 13 sate, în 1489 – 10 sate, 1490 – 8 sate și în 1495 – 11 sate.

Cu referință la Ținutul Orhei, menționăm că au fost numărate 49 de sate (44%) din 11 ocoale. În Ocolul Cula s-au numărat 3 sate cu datare ștefaniană: Dereneu de pe Cula de Sus; Mana și Isacova de pe Cula de Jos.

Interes special prezintă anul 1495, fiind datate 11 sate: din o. Câmpului – Berezgloi; o. Nistru de Sus – 4 sate (Echimăuți, Cinișeuți, Rezina, Saharna); Răutul de Jos – Hîrtopul Mare; o. Cula – Dereneu; o. Ichel – Pașcani; o. Maetinili – 3 sate (Hirova, Hirișeni și Ghiliceni). Cele mai învecinate cu Bravicea sunt Dereneu de pe Cula; Hirova, Hirișeni și Ghiliceni de pe Maetinili. Anume aici este interesul maxim, fiindcă toate 4 sate din îndepărtata vecinătate cu Bravicea conțin în datare inclusiv ziua și luna: „17 martie 1495”. Nu dispunem de actul original în care se poate găsi o altă denumire de moșie, spre exemplu Poiana care apare în 1603 concomitent cu Bravicea și Biceag, considerate dispărute sau confundate cu altele. Posibil și un om numit Bravu, după modelul lui Duma Braevici, real vornic și sfetnic în domnia lui Ștefan cel Mare și Sânt (Ștefan cel Mare, capitolul „Domnul și sfetnicii lui”, Al. Boldur editată de Timpul în 2015).

Vornicul Duma Braevici merită tot efortul cercetărilor, deoarece ajungând a fi vornic nu numai că-și păstra averile anterioare, dar mai cumpăra, inclusiv primea și altele ca plată pentru devotament și serviciile oferite domnitorului el și copii lui.

După aceste nume de oameni, considerate încă legendare din lipsă de acte doveditoare, satul Bravicea trece în istoria documentară. Moșia Bravicea apare în 1603 într-o judecată frățească la divanul domnitorului Ieremia Movilă și acesta este considerat primul act domnesc, respectiv datarea satului Bravicea. De la această datare documentară săltăm în următoarea etapă de cercetare a istoriei, numind-o evoluția satului Bravicea.

 

Asea M. Timuș,
conferențiar universitar, doctor
6 august 2020


Așezarea geografică

Prima atestare a satului Bravicea datează cu 20 ianuarie 1603. Satul Bravicea este o unitate administrativ-teritorială situată între râurile Ichel și Cula, amplasat la Nord-Est de centrul raional Călărași la o distanță de 32 km și la o distanță de 51 km de Chișinău.

La Nord-Est este mărginit de teritoriul satului Bogzești (raionul Telenești), la Vest – de teritoriul satului Meleșeni (raionul Călărași), la Sud – de teritoriul satului Onești (raionul Strășeni), la Sud-Vest – de teritoriul satului Frumoasa (raionul Călărași), la Est – de teritoriul satului Săseni (raionul Călărași).

Localitatea este situată pe dealurile din centrul Moldovei la o altitudine de 320 m deasupra nivelului mării.


Suprafața

Suprafața totală a satului Bravicea este de 5980,47 ha, inclusiv proprietatea statului – 2303,66 ha.

Proprietatea Administrației Publice Locale Bravicea este de 1571,13 ha, inclusiv:

Terenurile satului Bravicea – 201,73 ha (străzi, drumuri, râpi, terenuri aferente construcțiilor social-economice: stadion, piețe, grădinița, școala etc.);

Fondul silvic – 484,30 ha (păduri, fâșii de protecție);

Fondul apelor – 67,0 ha (mlaștini, iazuri);

Fondul de rezervă – 816,25 ha (plantații de nuci, fânețe, pășuni);

Terenuri cu destinație industrială – 1,85 ha.

Proprietatea privată este de 2105,68 ha, inclusiv:

Loturi de pe lângă casă și construcții – 487,13 ha;

Terenuri cu destinație agricolă – 1576,29 ha (cote, terenuri agricole procurate prin vânzare-cumpărare);

Fondul silvic – 38,19 ha (păduri plantate în bază de contract);

Terenuri cu destinație industrială – 4,07 ha.

Terenuri prelucrate în localitate ≈ 30%.

Numărul gospodăriilor țărănești – 21.

Lungimea drumurilor – 24 km.


Populația

Populația satului constituie 3260 de locuitori, din care: bărbați – 1236, femei – 1546, copii până la 18 ani – 478, persoane cu dizabilități – 162.

În ultimii ani satul are o tendință de descreștere demografică în urma migrației.


Structura administrativ-teritorială

Conform art. 5 din Legea privind administrația publică locală, subiecții autonomiei locale sunt:

– Consiliul local, ca autoritate deliberativă;

– Primarul, ca autoritate executivă.

Consiliul local și primarul funcționează ca autorități administrative autonome și soluționează în comun treburile publice din sat.

Consiliul local își exercită autoritatea sa pe întreg teritoriul satului Bravicea respectând legislația.

Sediul primăriei este o clădire situată în centrul satului.


Situația social-economică

Pe teritoriul satului funcționează un agent economic în domeniul extragerii nisipului, un agent economic în domeniul farmaceutic, 3 agenți economici în domeniul vânzării materialelor de construcții, 6 agenți în domeniul comerțului cu produse alimentare, un agent economic  în domeniul comerțului cu articole de uz casnic, un bar, un întreprinzător individual ce oferă servicii de frizerie; oficiul poștal, biserica creștin-ortodoxă „Sf. M. Mc. Gheorghe”, biserica baptistă „Emanuel”. În sat se organizează săptămânal târg de produse agro-alimentare și de animale. În extravilanul satului funcționează o stație de alimentare cu produse petroliere, se prestează servicii de vulcanizare.

Energia electrică în sat este livrată de compania Î.C.S „Premier Energy” S.R.L.

Localitatea este conectată la rețeaua de gaze naturale în proporție de 25%. Rețeaua de gaz locală are o lungime de 16,5 km, 246 familii fiind conectate, iar alte 68 de familii urmează a fi conectate. La rețeaua de apă potabilă (34 km lungime) alimentată din 5 izvoare sunt conectate 261 familii. Rețeaua de apă alimentată din cele 4 fântâni arteziene deservește 414 familii și se extinde pe o lungime de 13,7 km. Din numărul total de 365 de fântâni de mină existente pe teritoriul localității, 180 sunt funcționale. Toate instituțiile publice și 70% din gospodăriile private au acces la apă. Rețea de canalizare nu există însă funcționează 5 haznale autonome la instituțiile publice.

În anul 2020 a fost instituit Postul de pompieri-salvatori din satul Bravicea. O autospecială a fost donată Primăriei Bravicea de către pompierii voluntari din Germania.


Sănătatea

IMSP „Centrul de Sănătate Bravicea” a fost înființat în anul 2010 în urma delimitării juridice din componența IMSP CMF Călărași, care funcționează din 1 aprilie 2010 și prestează servicii de asistență medicală primară.

În componența IMSP „Centrul de Sănătate Bravicea” intră 3 oficii: CS Bravicea; OMF Săseni; OS Bahu, care deservesc o populație în număr de 5100 persoane, inclusiv locuitori ai satului Bravicea – 3074 persoane.

Instituția Publică „Centrul de Sănătate Bravicea” în care activează 4 medici de familie, 9 asistente medicale, un cabinet de stomatologie, laborator de analize, asigură prestarea serviciilor de asistență medicală primară pentru membrii comunității noastre și a celor 2 sate vecine – Săseni și Bahu.


Învățământul

Sistemul de educație al localității este format din instituția preșcolară (Grădinița) cu o capacitate de 150 locuri și Gimnaziul „Ștefan cel Mare” din localitate, în care își fac studiile 254 de elevi. Condițiile de desfășurare a procesului instructiv-educativ au fost îmbunătățite considerabil după implementarea mai multor proiecte:

Subproiectului FISM II „Reparația Liceului din Bravicea”, în anii 2007–2008;

„Construcția Complexului Sportiv al Liceului” – anul 2009;

Construcția WC-ului tip „ECO-SAN” – anul 2010 (finanțator: Direcția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare);

Proiectul FISM – Programul de asistență tehnică și financiară acordată de Guvernul României pentru instituțiile preșcolare din Republica Moldova – 2014–2015;

Proiectul „Gazificarea Grădiniței din satul Bravicea” – 2015 (finanțator: Guvernul României prin FISM).


Cultura

Activitatea culturală se desfășoară de către instituțiile publice: Casa de Cultură (600 locuri), cu  serviciul Sala de Fitness, creată în rezultatul implementării Proiectului comunitar „Mobilizarea femeilor și a localnicilor pentru un stil de viață sănătos  prin exerciții și nutriție”, cofinanțat de Corpul Păcii, SUA.

Școala de Arte Bravicea, amplasată într-o locație nouă – 2 blocuri ale Grădiniței, cu filială în satul Răciula din raionul Călărași care are 7 profesori, 101 elevi și 7 clase.

Biblioteca Publică „George Munteanu” a fost modernizată pe parcursul anilor 2015–2019, grație Fundației „Bill & Melinda Gates” din SUA, Programului Novateca, APL Bravicea. Sala Multimedia a fost reparată și completată cu echipament IT (cca 100 mii lei), dispune de 8 computere conectate la Internet, 2 imprimante, scaner, copiator. Fondul de carte constituie 10138 ex.  Biblioteca prestează 11 servicii inovative membrilor comunității, dezvoltând parteneriate locale și naționale. În cadrul Serviciului Inovator de Bibliotecă „Este ziarul tău. Informează-te și implică-te!” au fost editate 26 numere ale ziarului comunitar „Curierul de Bravicea”.

Și-a extins suprafața Muzeul Satului, fondurile au fost completate cu exponate. Modernizarea acestor instituții  publice, restabilirea tradițiilor cultural-istorice, a obiceiurilor, reprezintă principalele direcții de activitate ale instituțiilor de cultură.

„La Hramul căruțașilor”, proiect inițiat de Primăria Bravicea în anul 2017 și desfășurat pe parcursul a 3 ani, a fost apreciat ca o bună practică a autorității publice locale. Primăria Bravicea este deținătoarea Diplomei de gradul III pentru implementarea practicii „La Hramul căruțașilor” – tradiții locale și meșteșugiri strămoșești, secțiunea „Patrimoniu cultural și tradiții autentice Acasă” în cadrul Programului Bunelor Practici ale APL 2017–2018.

O oază de revelație o constituie Biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” – ocrotitorul satului Bravicea.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe († 303), supranumit „purtătorul de biruință” (grec. tropeophoros), prăznuit în fiecare an la 6 mai (23 aprilie, stil nou), este unul dintre cei mai cunoscuți și venerați apărători ai creștinismului, numeroase biserici având hramul său, iar numele său fiind îmbrățișat de mulți creștini.

Marele Mucenic Gheorghe a trăit pe vremea împăratului Dioclețian, s-a născut în Capadocia, fiu al unor părinți creștini de origine greacă și învățat, din tinerețe, în dreapta credință. Rămas fără de tată din copilărie, Sfântul s-a mutat, cu maica sa, din Capadocia în Palestina, fiind cu neamul de acolo și având acolo multe averi și moșteniri. Ajuns la vârsta desăvârșită și fiind frumos la chip și viteaz în luptă, prin osteneala, pricepere și destoinicie, tânărul Gheorghe s-a făcut prețuit și, îmbrățișând slujba armelor, în scurta vreme, a cucerit cele mai mari cinstiri, până și dregătoria de conducător de oaste, în garda împăratului.

Se știe că, deși era păgân, împăratul Dioclețian, până la anul 303 nu a luat nici o măsură împotriva creștinilor. Aceasta stare de lucruri a îngăduit creștinilor vrednici, să urce până la cele mai înalte slujbe în împărăție. În anul 303 însă, din îndemnul ginerelui său Galeriu, pe care Dioclețian l-a luat ca însoțitor la domnie (tetrarh), a aprins prigoana împotriva creștinilor. Istoria creștinătății stă martoră că, din anul 303 și până la 313 (anul Edictului de la Milan, prin care Sfântul împărat Constantin cel Mare a dat pace creștinilor), Biserica a trecut printr-o cutremurătoare încercare și o sângeroasă probă: creștinii au fost siliți să aleagă, cu prețul vieții lor, între zeii păgâni și Iisus Hristos.

Cunoscând, deci, decretul de prigonire împotriva creștinilor, îndată Gheorghe s-a înfățișat singur înaintea împăratului Dioclețian și, înaintea întregii curți împărățești, a mărturisit deschis că este creștin și ca înțelege să slujească în oastea împăratului, ca ucenic al lui Hristos. Uimit de această mărturisire și îndemnat de Galeriu, Dioclețian a dat porunca să fie dus în temniță și pus la chinuri, ca să se lepede de credință. Și a fost trecut prin toate vămile muceniciei, loviri cu suliță, bătăi la tălpi, lespezi de piatră pe piept, chinul la roată, groapă cu var, încălțăminte cu cuie, băutură otrăvită, bătaia cu vine de bou ș.a. Toate acestea și altele asemenea, Sfântul Gheorghe le-a îndurat cu bărbăție stând tare în credință.

Pentru cei credincioși, Mucenicii sunt creștini aleși, luminați de Dumnezeu, pentru a duce lupta împotriva păgânătății și a diavolului. Drept aceea, în toiul prigonirilor și în clipele când sunt puși la încercările cele mai sângeroase, Mântuitorul îi luminează cu puteri dumnezeiești, care le ocrotesc trupul împotriva suferințelor.

Deci, cei de față, văzând chinurile de moarte, prin care trecea Sfântul Gheorghe și că rămâne viu și nevătămat, mulți dintre ei s-au lepădat de idoli și au venit la credința în Hristos, slăvind cu un glas pe Dumnezeul creștinilor. Mai mult, în vremea ținerii lui în temniță, Sfântul Gheorghe, atingându-se de un mort, acesta a înviat. Însăși împărăteasa Alexandra, soția lui Dioclețian, văzând acestea, a mărturisit credința ei în Hristos.

În cele din urmă, împăratul a încercat să-l înduplece cu onoruri și cu făgăduințe, dar Sfântul a ales să rămână pentru totdeauna cu Hristos. În fața acestei mărturisiri și, văzând că toate încercările lui sunt zădarnice, Dioclețian a dat porunca să li se taie capetele, și Mucenicului și împărătesei Alexandra.

Deși, ostașii i-au scos afară din cetate, dar, pe drum, înainte de a ajunge la locul de tăiere, împărăteasa, slăbind cu trupul, și-a dat duhul. Iar, când au ajuns la locul hotărât, Sfântul și-a ridicat glasul și s-a rugat cu căldură, mulțumind lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite. Astfel, rugându-se, cu bucurie și-a plecat capul sub sabie și a fost tăiat, în ziua de 23 aprilie (6 mai stil vechi), păzind până la capăt credința fără prihană și luând cununa cea neveștejită din mâna lui Hristos, Domnul său.

Sursa: OrthodoxWiki


Asistența Socială și Protecția Familiei

Protecția socială este asigurată de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Călărași și de Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Călărași.

La Bravicea activează trei servicii sociale: Serviciul de îngrijire la domiciliu, Serviciul de Asistență Parentală Profesionistă, Serviciul de Asistență Personală. Cei 3 lucrători sociali au la deservire 24 de invalizi și pensionari singuratici. 6 asistenți parentali profesioniști îngrijesc 14 copii. Activează și 4 asistenți personali. Valoarea serviciilor și prestațiilor sociale a constituit suma de 895271 lei în anul 2019.


Transportul și telecomunicațiile

4 agenți transportatori prestează servicii de transport auto. Zilnic sunt efectuate curse directe și de tranzit regulate spre municipiul Chișinău, orașul Călărași, municipiul Orhei și alte localități.

Serviciile de telefonie fixă sunt prestate de către operatorul național „MOLDTELECOM” S.A. De servicii de telefonie fixă dispun ≈ 1000 de familii. Satul dispune de fibră optică.

Telefonia mobilă este asigurată de operatorii GSM: „ORANGE MOLDOVA” S.A., „MOLDCELL” S.A. și MOLDTELECOM.


Comerțul

Comerțul, în satul Bravicea, este efectuat prin intermediul a 14 unități de comerț cu amănuntul, inclusiv 2 magazine ale Cooperativei de Consum Bravicea, 3 unități de comercializare a materialelor de construcție.


Ultima editare: 27.11.2023